Top 5 filme inspirate de Philip K. Dick

So, pe 16 Decembrie 1928 (adică acum 86 de ani) se năștea Philip Kindred Dick în California, scriitorul meu favorit. N-am să fac un top al cărților mele preferate, pentru că nu le-am citit pe toate. I mean, heck, are 40 de romane și în jur de 140 de short stories. În schimb, combin pasiunea pentru el și pasiunea pentru filme.

1. Blade Runner, 1982, dir. Ridley Scott

Inspirat din „Visează Androizii Oi Electrice„, este de departe cea mai de succes ecranizare. Și nu vorbesc de încasări, ci de filmul în sine. Având în spate nume precum Harrison Ford, Sean Young, Rutger Hauer, Vangelis, Edward James Olmos, Daryl Hannah, este un film de căpătâi în filmografia SF, cyberpunk și a ecranizărilor după Dick. Este un must see. Cu toate că este inspirat aproape în totalitate după carte, are propriile puncte care îl diferențiază, nefiind doar o clonă. Amintesc aici și monologul lui Hauer, complet inventat de el. Știți voi, ăla cu tears in rain. Și în plus, Sean Young is fucking hot.

2. A Scanner Darkly, 2006, Richard Linklater

Unul din filmele mele favorite of all time, făcut după romanul cu același nume. Nu e tocmai SF, arătând că Dick transcende genul care l-a consacrat. O aventură cu un drog care îți poate separa emisferele creierului, sex, nebuni cu arme cu amortizoare DIY și biciclete cu 5 viteze. Și evident o Americă totalitară ce spionează pe toată lumea. Linklater și-a băgat și el coada în scenariu, împrumutând câteva monologuri direct din carte, ieșind capodopera asta și a integrat rotoscopia, o animație pe care a mai folosit-o și în Waking Life dacă nu mă-nșel. Cu un cast de zile mari, nume ca Keanu Reeves, Woody Harelson, Rober Downey Jr., Winona Ryder și o direcție artistică ce redă extraordinar de bine paranoia și schizofrenia, eu zic că e un film de care Dick ar fi mândru. De amintit și mesajul lui de la sfârșit, unde amintește de perioada lui de narcomanie, fiind dependent de amfetamine, și un fel de necrolog pentru prietenii ce i-a pierdut din cauza drogurilor.

3. Radio Free Albemuth, 2010, Scott Wilson

Pe ăsta l-am văzut recent, fiind un indie și mai greu de găsit. Și am și uitat că se face. De departe cea mai fidelă adaptare, este ecranizat după romanul omonim, continuare la VALIS. Este parte semiautobiografic, povestind faza vieții lui Dick după ce a fost contactat de satelitul VALIS (Vast Active Living Intelligence System) și parte istorie alternativă, cu America transformându-se într-o dictatură. Interesant dacă ești pasionat de Dick, dar nu neapărat. Arată că se pot face și SFuri indie, cu efecte speciale minime (amintesc aici de The Man From Earth).

4. Minority Report, 2002, Steven Spielberg

De departe cel mai de succes la box office dintre toate, ăsta e bazat pe un short story cu același nume (în română, o găsiți în Furnica Electrică de la Nemira). Nici nu-i de mirare, regie semnată de Spielberg, Tom Cruise în rolul principal și Max von Sydow în rol de bad guy. Pe scurt, poliția din Washignton inaugurează secția de PreCrime, alimentată de 3 precogi (care văd în viitor, doooh), iar la un moment dat îl arată pe Cruise că omoară pe cineva. Dă-i și fugi, Tom. Foarte stilizat a la Hollywood, desigur, dar nu e un film rău.

5. Impostor, 2001, Gary Fleder

Aici am avut cel mai mult de furcă. Trebuia să aleg între Impostor și Screamers. De ce am ales asta? Păi, mi-a plăcut mai mult scurta poveste după care este făcut (le găsiți pe amândouă în Furnica Electrică, of course), e mai story based decât Screamers, care e mai mult de acțiune. Cu toate că îmi place mai mult Peter Weller decît Gary Sinise (Weller e un badass). Pe scurt, iarăși, Pământul este atacat de extratereștrii de pe Alpha Centauri, iar populația locuiește acum sub domuri de sticlă, sub un guvern totalitar (dooh). Spencer Olham (Sinise) este un soi de Tony Stark, doar că lucrează pentru guvern, doar că este arestat și torturat sub acuzația că e un robot trimis de centaurieni (???) și are în el o bombă. Adică un fel de suicide bomber robotic. Mindfuck, right? Evident, acesta scapă și de aici începe tărășenia. Deși au schimbat finalul (în poveste e muuuuult mai mindfuck), este un SF bine scris, fără prea mult greșeli. În plus, mai joacă și Madeline Stowe, Vincent D’Onofrio și Tony Shalhoub (ăla din Monk).

Mențiuni:

Screamers, 1985, Christian Duguay – după cum am zis, Peter Weller, SciFi badass, se războiește cu niște roboței care merg pe sub pământ pe o planetă părăsită.

1984797,EGxloAICFWSu_r7y+GPq9EciiZbCW3Mw4jOkFo1C99PLUiAqkAXxkJMsmuoJYNQHtGeAMcKK97fbpLbH+rGI6g==

Total Recall, 1990, Paul Verhoven – nu e un film rău, dar nu l-am inclus în top pentru că se depărtează foarte mult de PKD și atmosfera lui. Arnold pe Marte, Sharon Stone când era tănără și Michael Ironside. Give these people aier!

Total-Recall-Mash-Up-Trailer

The Adjustment Bureau, 2011, George Nolfi – eram oarecum încântat de filmul ăsta, dar au dat-o-n bară, pe filiera sentimentalisto-interstellar like. Matt Damon mai salvează din el, dar nu apare Affleck.

Paycheck, 2003, John Woo – dacă vă zice ceva Woo, atunci vă dați seama că e de acțiune. În ăsta apare Affleck, dar nu și Damon. Decent.

Next, 2007, Lee Tamahori – Nick Cage, înainte să-i ia părul razna, vede în viitor. Mai mult nu-mi aduc aminte, l-am văzut la HBO acum mult timp.

Și cam atât. Citiți cărțile. Luați amfetamină. Hail VALIS!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: