Variațiune pe aceiași temă: Ondinism (Partea 5)

1966079_673336809446133_6170367281070589305_o

 

Ondinismul este definit de psihoterapeuți ca fiind „o parafilie ce presupune o instalarea unei puternice stări de excitare sexuală având ca motiv urina”. Ca sinonime, puteți găsi termenul ca urolanie, urofilie, sau … „duşuri aurii” (golden showers). Într-o mare măsură, ține de cultura fetișistă, având propriile cercuri și reguli sociale, dar nu despre asta vreau să vă povestesc, ci de două scene din două filme.

Primul cadru vine din Nånting måste gå sönder (2014, dir. Ester Martin Bergsmark), iar al doilea din La danza de la realidad (2013, Alejandro Jodorowsky). Elementul comun ca idee este folosirea urinei ca un receptacul pentru însănătoșirea personajelor în cauză, în principal de natură emoționalo-spirituală. Androginul lui Bergsmark avea nevoie de o purificare, o salvare de la ruperea emoționalului în legătura romantică ce l-a secătuit de speranțe, iar tatăl lui Alejandro (fiind un film autobiografic) proaspăt contractant al unei plăgi, se zbate pentru viața sa. Dacă în filmul nordic, în rolul lui Mesia avem un necunoscut, reprezentant al promiscuității sexuale ale protagonistului/protagonistei, în filmul lui Jodo rolul acesta, vital în desfășurarea poveștii, îi revine mamei/soției, propagând ideea de feminitate ca salvatoare a masculinității, o dualitate Yin/Yang care nu se află în conflict, ci într-o simbioză.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: